Turismul din Judetul Teleorman

In judetul Teleorman potentialul turistic nu este unul impresionant, in principal fiind practicat turismul de tranzit si agrement. Zone cu un pitoresc special sunt cele de pe malul Dunarii, in apropierea lacurilor, precum si in apropierea padurilor. Se poate practica, in conditii deosebite, pescuitul si vanatoarea.

In municipii si orase exista baze hoteliere, iar pe principalele artere de circulatie, hanuri si moteluri.

Zona turistica Dunarea, cu bratele secundare Dunarica, Pasarea, lacurile Suhaia si Fatana ofera posibilitati de pescuit sportiv.

1. Alexandria:
- Muzeul Judetean de Istorie
- Catedrala, cu picturi de St. Luchian
- Bustul domnitorului Al.I.Cuza
- Monumentul eroilor teleormaneni 1941 – 1945

2. Turnu Magurele:
- Cetatea romana Turris
- Cetatea medievala Turnu
- Statuia lui Mircea cel Batran (O.Han)
- Dorobantul de la 1877 (R. Romanelli)
- Bustul generalului David Praporgescu

3. Zimnicea: asezarea geto – dacica de tip dava (sec. 4 – 1 i. Ch.)

4. Islaz: monumentul dedicat proclamatiei din 9 / 21 iunie 1848

5. Balaci:
- Ruinele curtii boieresti a familiei Balaceanu
- Biserica ridicata in anul 1684

6. Tatarastii de Sus: ruinele unei curti boieresti din sec. XVIII

7. Branceni: o biserica pictata de Gh. Tatarescu

8. Prunaru:
- Monumentul inchinat cavaleristilor
- Cimitirul eroilor din primul razboi mondial.

Agricultura judetului Teleorman

Agricultura este o ramura de traditie in economia Teleormanului, el situandu-se pe primele locuri in ierarhia judetelor tarii in ceea ce priveste suprafata agricola si potentialul productiei vegetale si animale.

Terenurile agricole ocupa o suprafata de circa 495 mii ha, din care: 453 mii ha arabil, 30 mii ha pasuni si fanete, 12 mii ha vii si livezi.

Suprafata amenajata pentru irigatii masoara 231.902 ha.

Sectorul zootehnic este reprezentat de cresterea bovinelor, ovinelor, porcinelor, pasarilor si familiilor de albine.

Cresterea animalelor este favorizata de o baza furajera corespunzatoare, principalele produse obtinute fiind: carnea de porc si vita, ouale, lana, laptele.

Piscicultura se practica pe Dunare si apele curgatoare interioare, precum si in iazurile si helesteele amenajate.

Fondul forestier, de circa 30 mii ha, format din specii de foioase, a favorizat dezvoltarea unui bogat fond cinegetic, cu specii caracteristice zonei de campie: caprior, iepure, cerb, vulpe, mistret, prepelita, potarniche, dropie, fazan.

Industria din judetul Teleorman

Industrie

Industria – are o structura diversificata, ramurile semnificative fiind: industria chimica, industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor, industria electrotehnica, industria metalurgica, industria textila, industria extractiva si, cu ponderea cea mai importanta, industria alimentara si de prelucrare a produselor agricole.

Industria alimentara si de prelucrare a produselor agricole - a cunoscut o dezvoltare semnificativa in ultimii ani, atat prin vechile unitati care au fost privatizate aproape in totalitate si se afla in proces de retehnologizare cat si prin unitati de prelucrare nou create, unele dintre acestea utilizand echipamente si tehnologii de mare performanta.

Industria constructiilor de masini – inregistreaza o evolutie mai putin dinamica, explicabila prin faptul ca vechile unitati industriale - desi au fost privatizate aproape integral - au trebuit sa isi restructureze mult activitatea si personalul, iar firmele de productie nou infiintate sunt foarte putine si au o pondere economica foarte redusa. Principalele subramuri sunt:

- productia de rulmenti si alte organe de masini

- productia de utilaje si echipamente

Industria metalurgica si a prelucrarii metalelor – cunoaste o dinamica ascendenta in ultimii ani, in principal datorita firmelor nou infiintate. Principalele subramuri sunt:

- productia de tevi sudate;

- productia de piese;

- productia de confectii metalice.

Industria electrotehnica – a scazut ca pondere in economia judetului, in principal datorita restructurarii pe care au cunoscut-o marile sale unitati de productie din acest domeniu. De remarcat progresele care se inregistreaza in domeniul echipamentelor de calcul – o industrie ale carei baze au fost puse in Teleorman incepand abia din deceniul trecut. Principalele subramuri sunt:

- productie echipamente electrotehnice;

- productia de echipamente de calcul.

Industria chimica si a maselor plastice – cunoaste un trend ascendent, dupa regresul pe care l-a inregistrat in deceniul trecut combinatul chimic de la Turnu Magurele si care, in momentul de fata, este privatizat si se afla in plin proces de reorganizare. Principalele subramuri sunt:

- productia de ingrasaminte chimice;

- prelucrarea maselor plastice.

Industria textila – este unul dintre cele mai dinamice sectoare industriale ale judetului, in principal datorita numeroaselor investitii cu capital strain facute in acest domeniu in ultimii patru ani. Majoritatea fabricilor nou create lucreaza in sistem lohn, dar este important faptul ca ele au absorbit si specializat forta de munca numeroasa, in mare parte disponibilizata din sectoarele aflate in restructurare. Principalele subramuri sunt :

- productie textila;

- productie de confectii.

Industria extractiva – este un sector cu o dinamica constant buna, in care principalele subramuri sunt:

- extractia petrolului;

- extractia de minereuri auro-argintifere.

Industrie tipografica si edituri – este un sector cu o dinamica modesta, in care principalele subramuri sunt:

- edituri;

- tipografii.

Flora si fauna judetului Teleorman

Vegetatia arborescenta este formata din maces, porumbar, gherghinari, corn, soc, lemn cainesc etc., iar vegetatia ierboasa este reprezentata de cimbrisor, firuta, pastita, mierea ursului, margelusa, laptele cucului, specii de paiusuri.

Cele mai frecvent intalnite animale sunt: iepurii, vulpile, viezurii, popandaii, harciogii, soarecii de camp, mistretul, etc. Dintre pasari amintim: privighetoarea, botgrosul, sticletele, cinteze, graurul, fazanul, mierla, pitigoiul, cioara, stancuta, cotofana, pupaza, ciocanitoarea si altele.

Dintre reptile sunt prezente: soparle, gusteri, serpi, iar ca batracieni: broasca de padure si broasca raioasa. Din Dunare, alaturi de crap se pescuiesc si specii de pesti migratori cu valoare economica precum: scrumbia de Dunare, nisetrul, si pastruga.

Cultura Judetului Teleorman

Cultura

Patrimoniul cultural national construit din judetul Teleorman este reprezentat in cele 394 obiective inscrise in “Lista monumentelor istorice”, din care 41 sunt de categoria de importanta “A”, cu valoare nationala, intre acestea inscriindu-se: Cetatea geto-dacica de la Zimnicea, Cetatea medievala “Turnu” de la Turnu Magurele, Biserica “Sf. Dumitru” din Cosoteni-Vedea, a fostei manastiri Draganesti, Manastirea Plaviceni – comuna Plopii Slavitesti, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” si Ruinele Curtilor Balaceanu de la Balaci, Ruinele Curtilor Balaceanu de la Tatarastii de Sus, Catedrala “Sf. Alexandru” din Alexandria s.a.

Reteaua institutiilor si asezamintelor de cultura la nivelul judetului este reprezentata prin:

· 88 de Biblioteci publice, si anume: judetene – 1, municipale si orasenesti – 4, comunale - 83

· 9 Muzee si colectii muzeale, din care: judetene – 1, orasenesti – 2, satesti – 6

· 89 Case de cultura si camine culturale, din care 6 in localitatile: Alexandria – 1, Rosiorii de Vede – 2, Turnu Magurele – 1, Videle – 1, Zimnicea – 1

· 3 institutii publice de cultura de importanta judeteana, respectiv: Biblioteca Judeteana, Muzeul Judetean, Centrul Judetean de Conservare si Promovare a Culturii Traditionale.

Obiective ale patrimoniului cultural teleormanean

Biserica ST. DUMITRU -VEDEA	Casa traditionala - CRINGU	Casa memoriala ZAHARIA STANCU
Casa traditionala	Sarcofagul lui ALEXANDRU GHICA -Fondatorul orasului ALEXANDRIA	Ruinele manastirii PLAVICENI

Tezaurul cultural este valorificat prin muzeele din judet, care organizeaza expozitii permanente si temporare, colocvii, simpozioane si alte manifestari culturale specifice, dar si prin activitatea Centrului Judetean de Conservare si Promovare a Culturii Traditionale, care se preocupa pentru revitalizarea unor traditii si obiceiuri de iarna si de primavara, respectiv la: Izvoarele, Dobrotesti, Traian, Nasturelu, Lisa, Branceni, Buzescu.

De asemenea, au loc spectacole si concerte de muzica populara in judet si in alte localitati din tara, sustinute de Ansamblul de Cantece si Dansuri “Liviu Vasilica”, grupul vocal “Teleormanul”.

Totodata, sunt de semnalat acele manifestari culturale prin care au fost revitalizate datini si obiceiuri, precum: Gurbanul – in localitatile: Zimnicea, Bragadiru, Contesti, Licuriciu, Izvoarele, ori Calusul – in localitatile: Nasturelu, Calomfiresti, Contesti.

Judetul Teleorman reprezinta de asemenea, o prezenta de prim rang in spiritualitatea romaneasca prin marii scriitori care s-au nascut pe aceste meleaguri, precum Gala Galaction, Zaharia Stancu, Marin Preda, Dimitrie Stelaru, prin filozoful Constantin Noica, raposzii populari Liviu Vasilica si Floarea Calota si alti oameni de cultura, arta si stiinta, cu contributii deosebite in domeniile lor de activitate.

GALA GALACTION	ZAHARIA STANCU	MARIN PREDA	CONSTANTIN NOICA

Artizanat-obiceiuri

Potentialul de cultura populara a judetului Teleorman cuprinde si domenii ale artizanatului si obiceiurilor populare, cum ar fi:

· mesteri populari – confectioneri de instrumente populare: Ion Costache din satul Merisani, comuna Dobrotesti (fluier, caval, ocarina, cimpoi), Daniel Predusel din satul Troianul.

· mesteri populari – confectioneri de obiecte din lemn (linguri, copai, lazi de zestre), in comunele Bragadiru, Contesti, Buzescu, Lunca, Pietrosani, Bujoru, Zimnicea.

· mesteri populari – confectioneri de obiecte din lemn si os: Neagoe Claudiu si Neagoe Mirela din Crevenicu.

· obiceiuri populare la Fantanele, Blejesti, Maldaieni, Nasturelu, Pietrosani, Botoroaga, Crevenicu, Zimnicele, Videle.

Localitatile urbane din judetul Teleorman

Principalele localitati urbane ale judetului sunt:

Alexandria – 50.496 locuitori; infiintat in anul 1834. Situat la intersectia unor drumuri comerciale importante din zona de sud a Romaniei, este, incepand cu 1968 si resedinta de judet.

Turnu Magurele – 30.089 locuitori; infiintat in secolul al XV-lea, pe ruinele unei fortarete romane. Este un oras portuar la Dunare, puternic industrializat.

Rosiorii de Vede – 31.849 locuitori; unul dintre cele mai vechi targuri ale Romaniei, datand din secolul XIV. Este fosta resedinta de judet si in prezent un puternic centru comercial.

Zimnicea – 15.672 locuitori; dateaza din secolul III i.Hr. Este un oras portuar la Dunare, cu legaturi traditionale in comertul cu cereale.

Videle – 11.987 locuitori; este un oras nou, infiintat intr-o zona de extractie petroliera.

ALEXANDRIA
Cartier de locuinte	Biserica Sf. Alexandru	Casa de cultura
TURNU MAGURELE
Cartier de locuinte	Biserica Sfantul Haralambie	Parcul central
ROSIORII DE VEDE
Biserica		Primaria
ZIMNICEA
Primaria		Parcul central

Invatamant Alexandria

Denumire	Numar
Gradinite	13
Scoli	8
Licee	5
Colegii	2
Scoli Speciale	1
Scoli Profesionale	1
Scoli Postliceale	1
Cluburi Scolare Sportive	1
Sali de clasa	358
Laboratoare Scolare	53
Internate (cu aproximativ 1,896 paturi)	9

Populatia municipiului Alexandria

Din datele centralizate in anul 2005 rezultă că populaţia Municipiului Alexandria ?nsumează 50.496 persoane.
Populaţia activă este de 22.589 persoane (12.192 bărbaţi şi 10.397 femei, respectiv 19.476 persoane populaţie ocupată şi 3113 persoane populaţie neocupată).
Populaţia inactivă ?nsuma 27.907 persoane, fiind formată din elevi, studenţi, pensionari, persoane casnice şi persoane ?ntreţinute; din total, 12.396 erau de sex masculin (44.42%) şi 15.511 de sex feminin (55.58%).
Structura etnică a populaţiei: ponderea mică a altor etnii nu duce in municipiul Alexandria la o diversitate culturală cu potenţial conflictual.

Structura pe naţionalităţi ?nregistrată la recensăm?ntul din 2005:

Total locuitori 50.496
Romani 48.153
Rromi 2.278
Maghiari 18
Alte naţionalităţi 11

Istoria orasului Alexandria

storie Deşi t?năr din punct de vedere istoric, cercetările arheologice efectuate ?n zona ?n care este situat oraşul, au scos la iveală urme de viaţă dat?nd din paleolitic, neolitic, epoca metalelor, evul mediu. Deci viaţa a ?nceput pe acest teritoriu din zorii istoriei şi s-a perpetuat, dezvoltat şi perfecţionat ne?ncetat ?n decursul veacurilor. Ideea ?ntemeierii oraşului Alexandria ?şi are originea ?n hotăr?rea unor grupuri de locuitori din Zimnicea şi Mavrodin de a ?nfiinţa un oraş liber de orice ingerinţă străină.

?ntemeiat ?n 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce lucrase planurile oraşelor Brăila şi Giurgiu şi avea să execute, mai t?rziu, planul viitorului oraş Turnu Severin), oraşul şi-a luat numele domnitorului de atunci al Ţării Rom?neşti, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 ? 1842) ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi ?ntr-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale ?Sf?ntul Alexandru? din municipiu.

Hărnicia ?ntemeietorilor, agricultori, meşteşugari şi negustori, condiţiile geografice şi mai ales ?Ekstruktia? ? acea interesantă constituţie pe care şi-au alcătuit-o şi după care s-au condus timp de 30 de ani: ??o pildă de g?ndire profund omenească, un exemplu de conducere democratică, prin reprezentanţi aleşi ai locuitorilor şi un omagiu adus principiului de libertate şi paşnică conlocuire a cetăţenilor??, toate au făcut ca Alexandria să evolueze, ca aşezare, destul de energic.
Comerţul, dominat de afacerile cu cereale şi vite, a constituit cea mai importantă ramură a vieţii economice p?nă la 1948.

După re?nfiinţarea judeţului Teleorman, ?n anul 1968, devenind reşedinţa
acestuia, Alexandria beneficiază de importante investiţii. Pe 27 iulie 1979 oraşul Alexandria este declarat municipiu.

Alexăndrenii s-au implicat ?n toate evenimentele de răscruce ale istoriei moderne a Rom?niei: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor Rom?ne (1859), Războiul de neat?rnare (1877-1878), Răscoala ţărănească din 1907; Războiul pentru re?ntregirea patriei (1916-1918) şi cel de-al doilea Război Mondial (1940-1945).
Cu dăruire, locuitorii Alexandriei au participat la Revoluţia din decembrie 1989, iar ?n anii care au urmat, la toate marile transformări caracteristice perioadei de tranziţie.
Astfel, Alexandria ?şi va afla
ritmul propriu unei găsiri de sine,
care să-i permită o integrare firească la nivel naţional şi european.

Informatii Turistice

Judetul Teleorman este unul din judetele de suprafata medie din Romania, acoperind 2,4 5 din suprafata totala a tarii. Situat in sudul Romaniei, in Campia Romana, pe malul stang al Dunarii. In judetul Teleorman se gaseste unul dintre cele mai vechi vestigii umane din lume, la Ciuperceni-Turnu Magurele, cu o vechime de peste 1,5 milioane de ani. Vestigii din Epoca Bronzului si din Epoca Fierului, cat si din perioada daco-romana, se gasesc pe tot teritoriul judetului. In 335 i.Hr., Alexandru Macedon a traversat regiunea. La Turnu-Magurele se gasesc vestigiile cetatii romane care dateaza din timpul imparatului Traian. Datorita configuratiei sale geografice, campie traversata de ape, principalul punct de atractie turistica este fluviul Dunarea si lunca sa, care este de o frumusete aparte. Hoteluri noi se gasec in Alexandria, Turnu magurele si Rosieorii de Vede, iar in orasul Zimnicea, hanuri si moteluri. Datorita facilitatilor care vor fi creeate aici, prin stabilirea unor zone libere si a unui punct de frontiera (cu feribotul) pe Dunare, la Turnu magurele si Zimnicea, turismul si facilitatile de cazare se vor dezvolta foarte repede in viitor. Pentru localitatile situate pe malul Dunarii, agroturismul este o idee de viitor datorita posibilitatilor de pescuit si vanatoare existente in zona si care reprezinta puncte de atractie pentru turisti. Resedinta administrativa a judetului este Municipiul Alexandria, unde la Mizeul Judetului se gasesc peste 50.000 de exponate, grupate in 65 de colectii arheologice, etnografice, numismatice, etc. In Alexandria se gasesc numeroase biserici, una dintre ele este Catedrala "Sf. Alexandru", unde sunt ingropate oasele Domnitorului Alexandru D. Ghica, fondatorul orasului, dar in catedrala se mai gasesc si icoane pictate de faimosi pictori romani. De asemenea, in Municipiul Turnu Magurele se gaseste, o catedrala interesanta. La Muzeul de Arta, singurul din judet, sunt expuse picturi realizate de autori romani celebri, In judetul Teleorman s-au nascut cativa scrii tori romani de renume si aici se gasesc casele memoriale Zaharia Stancu, la Salcia si Casa Marin Preda, la Silistea (Rosiorii de Vede), case memoriale care merita a fi vizitate.

Descrierea Geografica a Judetului Teleorman

Judetul Teleorman se gaseste in sudul tarii, orasul Zimnicea fiind cel mai sudic punct al tarii, situat la 43° 37’ 07” latitudine nordica. Dunarea este granita sudica a judetului de-a lungul a 90 km, fiind in acelasi timp si granita statala cu Bulgaria. Vecinii Teleormanului sunt judetele: Olt la vest, Arges in nord-vest, Dambovita in nord-est, Giurgiu in est si statul Bulgaria la sud. Teleormanul este un judet cu suprafata medie (5.790 kmp - reprezentand 2,4% din suprafata totala a Romaniei - locul 19 din punct de vedere al suprafetei) si este alcatuit din 85 % teren aricol, 5% paduri, 4% apa, 6% constructii si drumuri. Municipiul Alexandria este resedinta administrativa (62.000 locuitori). Celelalte municipii sunt Turnu Magurele si Rosiorii de Vede. In judet se mai gasesc: oresele Zimnicea si Videle, 83 de comune cu peste 230 de sate. Populatia totala este de 473.199 locuitori (2,1% din populatia totala a tarii). Populatia, la sfarsitul lui 1996, numara 195.000 locuitori, iar populatia rurala 310.114 locuitori. Clima are un caracter continental cu veri calduroase, precipitatii moderate, in special sub forma de averse, si cu viscole in timpul iernii. Radiatia solara variaza intre 125 si 127 kcal/cmp/an. Temperatura medie anuala este de 11,5° Celsius si media anula a precipitatiilor este de 530 mm/mp. Relieful este caracterizat de doua grupe dominante: campia si lunca fluviului Dunarea. Cea mai inalta altitudine este de 170 m, in partea nordica a judetului. Zona campiei este altcatuita din patru parti: Burdea, Boianu, Burnas si Lunca Dunarii. Reteaua hidrografica include Dunarea si afluentii sai importanti:Oltul, Urlui, Calmatui si Vedea. In zona nord-estica a judetului este udata de apele raurilor Dimbovnic, Glavacioc si Cilnistea, afluenti ai Neajlovului, toate avand un debit de 1-2 mc/s. judetul este traversat de raul Vedea cu un debit anual de 5,5 mc/s. Din punct de vedere seismic, judetul Teleorman se incadreaza in zona de 7 grade, iar orasele Turnu Magurele si Zimnicea sunt declarate zone seismice de gradul 7,5.

Istoria Judetului Teleorman

Teritoriul judetului Teleorman este locuit din timpuri imemoriale, fapt atestat de sapaturile si descoperirile arheologice: drumuri, ruine ale cetatilor si fortificatiilor, vestigii metalice si ceramice, arme, monezi s.a. Ca entitate administrativa, judetul Teleorman, a fost stabilita in 1336, dar o fost organizat ca judet distinct in timpul lui Mircea cel Batran. A fost atestat documentar pentru prima oara in 14 mai 1441, intr-un act semnat de domnitorul Vlad Dracul. Dupa numeroase schimbari administrative, judetul Teleorman a fost reorganizat in 1968, dar sub alte granite si cu resedinta administrativa la Alexandria. In prezent judetul are 3 municipii, 2 orase si 83 de comune cu 231 de sate. Asezarile locuite se gasesc in general de-a lungul vailor fluviului Dunarea si raurilor Olt, Vedea, Teleorman, Calmatui, Urlui, Glavacioc s.a. In secolele XIV-XVIII viata economica a judetului Teleorman nu a diferit de cea a altor zone din Tara Romaneasca. La sfarsitul secolului 18, judetul a intrat intr-o perioada de modernizare. Agricultura era inca predominanta, dar orasele au inceput sa se dezvolte industrial. Au aparut mori si primele manufacturi in Turnu Magurele, Alexandria, Rosiorii de Vede si Zimnicea. In timpurile moderne Teleormanul, la fel ca si alte zone ale tarii, a luptat pentru independenta tarii, pentru eliberare si dreptate sociala, cat si pentru obtinerea drepturilor si a unitatii nationale a poporului roman. Aceasta parte a tarii a jucat un rol important in revolutiile de la 1821 si 1848, in Unirea Principatelor, in 1859, si in Razboiul de Independenta, intre 1977-1978. Pana in prima decada a secolului 20, judetul si-a consolidat statutul de "granar" al tarii. In perioada contemporana, Teleormanul a jucat un rol important in Primul Razboi Mondial, in perioada 1916-1918, pentru reintregirea tarii care s-a realizat prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, cat si in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial (1941-1945) pe fronturile de est si de vest. In perioada interbelica, Teleormanul a continuat sa aiba cele mai mari productii de cereale din tara. Deja existente, centrele de extragere a uleiului, de prelucrare a laptelui, de prelucrare a lemnului si de morarit s-au dezvoltat, in timp ce noi industrii au inceput sa apara. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, economia judetului s-a dezvoltat mai ales dupa aparitia unor intreprinderi importante, cum ar fi: Combinatul Chimic de la Turnu Magurele (1965), intreprinderi de aparate si accesorii (1969), panouri electrice si de comanda (1972), rulmenti (1974) - la Alexandria; fabrici de material rulant (1973), fabrica de bere (1978) - la Rosiorii de Vede; fabrica de zahar (1977) si intreprinderea de tevi (1978) - la Zimnicea; fabrica de echipament chimic (1978), si fabrica de motoare electrice de la Turnu Magurele. Teleormanul este un judet bogat in traditii si resurse culturale, iar contributiile sale la mostenirea culturala si spirituala a tarii sunt la fel de importante si de numeroase ca oricare alta zona a tarii. Aici se gasesc peste 56.439 de valori culturale inventariate in judetul Teleorman, din care 7.000 sunt foarte valoroase si sunt incluse in patrimoniul national. Judetul are 570 de situri istorice, din care 60 monumente, 316 monumente arhitectonice, doua case memoriale, 8 monumente de arta si 15 situri istorice urbane si rurale.